January 6, 2010

Wabi

...imi place sa adorm privind luminitele care se sting si se aprind neincetat in pomul de Craciun.
Imi dau o senzatie de calm, acel tip de liniste pe care rar il mai gasesti azi...
Imi amintesc de copilarie, tot timpul ma fura somnul admirand zeci de sclipiri care se reflectau in globurile de sticla fina!

Simt ca ma atrag intr-o poveste, una fara zmei si cu turta dulce din belsug.


E bine cand te reintalnesti cu un sentiment care-ti da impresia de siguranta, e bine ca inca mai exista si nu mi-l poate lua nimeni. Dar prinde cu adevarat aripi doar cand e impartasit...
***
E deja tarziu in ianuarie si eu inca nu ma pot desparti de Pom. Poate pentru ca n-am avut timp indeajuns sa-l privesc...Poate n-am avut timp indeajuns pentru nimic important "vacanta" asta...

No comments: